Reducere!

Sensul vietii. O cercetare de psihologie individuala-Alfred Adler

Creator al unei Societatii pentru Psihologie Individuala la inceputul deceniului al doilea al secolului trecut, dupa ruptura de Sigmund Freud cauzata de vederile diametral opuse asupra teoriei libidoului, Alfred Adler (1870-1937) se pozitioneaza in centrul miscarii de emancipare stiintifica a unei noi ramuri a psihologiei.

28.00 lei 23.80 lei

Sensul vietii. O cercetare de psihologie individuala-Alfred Adler
n
nDupa despartirea de Freud, Alfred Adler contesta rolul dominant al energiilor sexuale in viata psihica, sustinand ca fortele responsabile de evolutia psihica a individului sunt fortele sociale. Spre deosebire de psihanalisti, Adler nu concepe personalitatea ca fiind alcatuita pe paliere diferite de organizare. Individul trebuie privit ca o fiinta unica, indivizibila si nu poate fi inteles in afara relatiei cu semenii. Comportamentul ii este dictat nu de trecut, ci este orientat spre viitor si este determinat nu de instincte biologice, ci de scopuri. Iar scopul ultim este obtinerea superioritatii personale.
n
nIn Sensul vietii (1933), Adler expune o conceptie teleologica a devenirii umaneElAdler baptisa son approche la psychologie individuelle du fait de sa perspective holistique de l’individu.ElSs. Si-a botezat abordarea medicala, intotdeauna directa, fata in fata cu pacientii, psihologie individuala data fiind perspectiva holistica a individului.Loin de mettre en avant l’individualité en termes de séparation ou d’unicité, elle souligne que l’intégralité de la personne englobe des aspects biologiques, des attitudes psychologiques, ainsi que des liens familiaux, sociaux et communautaires.FaraFa Fara a accentua individualitatea in termeni de separare sau de unicitate, sintagma aleasa de Adler subliniaza ideea ca intreaga persoana cuprinde aspecte biologice, atitudini psihologice si legaturi familiale, sociale si comunitare. Selon Adler, qui concevait la notion d’indivisibilité comme intrinsèque aux racines latines de l’ individu , aucun praticien ne pouvait espérer comprendre les problèmes d’une personne sans tenir compte de toutes cesPotrivit acestuia, care a conceput notiunea de indivizibilitate ca intrinsec atasata radacinilor individului, niciun medic nu ar putea spera sa inteleaga problemele unei persoane, fara a avea in vedere toate acestedimensions. dimensiuni. AbAIl est certain que les démarches modernes, tant en psychologie qu’en médecine, se rapprochent de plus en plus d’un modèle biopsychosocial pour l’évaluation et le traitement, et les adlériens n’eurent guère de difficultés pour adopter cette perspective.AAAbordarile moderne, atat in ​​psihologie, cat si in medicina, devin din ce in ce mai mult un model biopsihologic pentru evaluare si tratament, iar adultii au mici dificultati in a adopta aceasta perspectiva. Le psychologue Abraham Maslow écrivit en 1970 combien son respect pour Adler grandissait tandis que se multipliaient les éléments à l’appui de son approchePAbraham Maslow observa in 1970 cat de mult a crescut respectul pentru Adler pe masura ce elementele care sprijina abordarea lui s-au inmultit, subliniind si ca viziunea holistica a lui Adler asupra individului devansa epoca respectiva.
nTeme abordate: imperativele vietii, complexul de inferioritate, complexul de superioritate, lumea fictiva a rasfatatului, perversiunile sexuale, primele amintiri din copilarie, visele diurne si visele nocturne etc.
n
nCreator al unei Societatii pentru Psihologie Individuala la inceputul deceniului al doilea al secolului trecut, dupa ruptura de Sigmund Freud cauzata de vederile diametral opuse asupra teoriei libidoului, Alfred Adler (1870-1937) se pozitioneaza in centrul miscarii de emancipare stiintifica a unei noi ramuri a psihologiei. Acesta muta explicarea comportamentelor nevrotice dinspre teoria sexuala spre o teorie a sentimentului de inferioritate. Cu o personalitate diferita de a creatorului psihanalizei, fara carisma si extrovertirea acestuia, dar cu un plus de aplecare asupra convertirii demersului de cercetare in opera scrisa, medicul austriac a marcat prin cartile si articolele sale un veac de actiuni profesionale ale psihologilor, cu precadere ale pedopsihologilor.